Cine să fie bătrânul acesta?

Era vară și lucram în curtea mănăstirii, la flori, împreună cu altă maică. La un moment dat, se apropie de noi o doamnă și ne spune că ar vrea să ne povestească ceva. Povestea și plângea. În urmă cu câțiva ani,  fusese diagnosticată cu cancer. A fost tare speriată și supărată. S-a dus la mai mulți medici; diagnosticul era același.

Într-o zi, după ce fusese pe la spitale, a venit acasă și fiind foarte obosită și amărâtă s-a culcat. Și   a visat că era într-o pădure întunecoasă, plină de hățișuri. Era foarte speriată și îngrijorată… Nu știa cum a ajuns acolo, era singură, nu știa încotro să apuce. Cum se tot învârtea încoace și încolo, a văzut o lumină. Când a reușit să se apropie, a văzut că lumina venea de la o biserică. O biserică mare și frumoasă în mijlocul pădurii… În ușă apare un preot bătrân, cu barbă albă, foarte frumos și cu privire blândă. Bătrânul o întreabă: „De ce ești supărată?… Nu te mai necăji, eu o să te ajut!”

S-a trezit și se mira de visul pe care l-a avut. Părea foarte concret. Ce biserică frumoasă și ce bătrân  deosebit… Cine să fie bătrânul acesta care știa durerea ei și care i-a spus că o va ajuta?..

Pe noptiera de lângă pat era o revistă Lumea credinței. A luat revista să se uite prin ea, să-i mai treacă vremea și amărăciunea. Când ajunge la mijlocul revistei, (unde, de obicei, erau imagini cu mănăstirile care aveau hram în luna respectivă) vede Mănăstirea Tismana și, alături, icoana cu Sfântul Nicodim, întemeietorul mănăstirii. Îi păreau cunoscute, deși ea nu fusese niciodată la Tismana. Biserica… Era biserica din mijlocul pădurii!.. și Bătrânul cel frumos era Sfântul Nicodim!… S-a ridicat în grabă și s-a dus să-i spună mamei despre visul pe care l-a avut. Ar fi vrut să vină cât mai repede la Sfântul Nicodim, dar era programată să mai facă niște analize. S-a dus la spital și…nu mai avea nimic; nici urmă de cancer. A venit împreună cu mama ei să-i mulțumească Sfântului pentru marele dar. Erau câțiva ani de când venea la Tismana, măcar o dată pe an, să mulțumească Sfântului Nicodim. Și în anul acela s-a gândit să ne spună și nouă cum a ajuns ea la Mănăstirea Tismana.

Slavă lui Dumnezeu întru Sfinții Săi!

Citiți și: Voi nu mă cinstiți aici cum se cuvine

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: