Eram în curtea bisericii, când am văzut un copilaș de 3 ani, arătând spre mine și spunând: „Mami, uite pe Doamne-Doamne!” M-am îndreptat spre copil și am zis: „Nu, eu nu sunt Doamne-Doamne. Doamne-Doamne este sus în cer și în casa Lui. Eu sunt doar o măicuță, poate n-ai mai văzut o măicuță până acum” Atunci m-am adresat părinților lui și le-am spus că este un copil ales de Dumnezeu.
Tatăl mi-a răspuns: „Credem că da. Eu nefiind credincios, nefiind un practicant al rugăciunii, chiar nu aveam nimic în comun cu asta, prin acest copil Dumnezeu și Sfântul Nicodim mi-au deschis ochii.”
„Ne doream foarte mult copii, soția mea a rămas însărcinată și la al treilea control, medicul i-a spus: «Copilul o să aibă malformații. Ce vreți să faceți? Îl păstrați sau îl avortați?» În acel moment, soția a albit, pe loc. Nu știam ce să facem. Atunci ea mi-a spus: «Hai să mergem la Mănăstire la Tismana, să ne rugăm lui Dumnezeu și Sfântului Nicodim.» Am venit, ne-am așezat în genunchi la mormântul Sfântului. Am pus capul pe mormânt. Soția plângea în hohote. Eu zic că am ațipit. Și prin somn am auzit din mormânt o voce care-mi spunea: «De ce plânge femeia în hohote? Copilul este sănătos!» De trei ori am auzit același lucru.”
„N-am mai mers la alt control, am hotărât să-l păstrăm. La naștere, copilul era sănătos. Medicul nu ne credea că-i același copil pe care-l văzuse la ecografie. Mulțumim Maicii Domnului și Sfântului Nicodim.”
Citiți și: Îi mulțumesc Sfântului Nicodim pentru sănătatea nepoțelului meu
Minunile Sfântului Nicodim de la Tismana 