Pe cei bolnavi mâinile-și vor pune și bine le va fi

A petrecut Sfântul în rugăciune în peștera sa pustnicească vreme de 40 de zile. Primise încredințare că acesta-i locul. Dar unde avea, oare, să înalțe biserica? Unde avea să fie Sfântul Jertfelnic? Era un lucru de căpătâi, pe care nu ar fi vrut să-l hotărască singur, după mintea sa. Așa că, precum era deprins, a întrebat.

Coborât pe platoul stâncos de sub peșteră, a petrecut următoarele trei zile și trei nopți, într-o rugăciune neîntreruptă și o așteptare a cuvântului lămuritor.

Cuvântul a venit. Și a adus nu numai răspunsul dorit, ci și lumină dumnezeiască și dar îmbelșugat. Că odată cu făgăduința că locașul acesta avea să dăinuiască până la sfârșitul veacului, Sfântul a primit îndată și darul tămăduirii bolilor și al izgonirii duhurilor necurate.

Și strigau duhurile cele rele din cei pe care-i stăpâneau de multă vreme că nu mai pot petrece aici din pricina răului bătrân Nicodim și a călugărilor care au venit cu el de puțină vreme la Cascade. Și mulți se făceau sănătoși acolo, în casele lor. Și dintre ei, unii au venit să-i mulțumească și să i se facă ucenici închinându-și viața Domnului.

Și multe și nenumărate tămăduiri a săvârșit Sfântul, care nu s-au păstrat cu deamănuntul. Că veneau oamenii și unii doar cât se atingeau de veșmintele lui în vremea Vohodului celui Mare, se și vindecau. Iar alții prin punerea mâinilor lui și prin rugăciunile sale își luau sănătatea.

Articolul precedent: Vei călca peste șerpi și peste balauri

Articolul următor: Diavoli vor izgoni

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: