Nu am cuvinte să mulțumesc Sfântului Nicodim pentru grija și îndrumarea pe care o primim zilnic când ne închinăm la icoana sa. În vreme de neliniște și suferință, i-am simțit protecţia. Când m-am închinat la mormântul său, am închis ochii și am pus capul pe piatra ce-l acoperă. Am „simțit” prezența unui călugăr tânăr în jur de 33 de ani. Apoi am avut o șansă unică de a fi aproape de Sfinția sa, de a mă închina la ceva ce îi aparținuse. Cum a mijlocit Sfântul așa ceva nici astăzi nu știu.
Iar într-o zi de hram, o doamnă care se închina înaintea mea, îmi cere să-i spun dacă simt la moaștele Sfântului Nicodim „o căldură” aparte. Da, am simțit că Sfântul Nicodim a vrut să știm că este prezent și mereu lângă noi.
Carmen Dăscălescu
Citește și: Degetul Sfântului era cald ca al unui om viu